este un articol in nemteste si 85 de poze in...romaneste!
Pictură bizantină, artă, meşteşug, icoană.
vineri, 24 mai 2013
o stire de ziar
http://www.meinbezirk.at/ knittelfeld/kultur/ oesterreichweit-einzigartig- rumaenisch-orthodoxe-kirche- in-knittelfeld-bald-ein- wahres-prunkstueck-d573520. html
este un articol in nemteste si 85 de poze in...romaneste!
este un articol in nemteste si 85 de poze in...romaneste!
sâmbătă, 13 aprilie 2013
duminică, 24 februarie 2013
Sub bolta turlei
Ieri am terminat de pictat Pantocratorul din turla bisericii "Sf Imparati" din Independenta-CT .
Sub Pantocrator ramai tot om cu carne si sange si stofa ce-ti acopera goliciunea, si atitudine ce-ti acopera pacatele, si statura ce se poate masura cu centimetrul de croitorie sau cu ruleta( cazul celor ce picteaza in biserici). Ramai ce esti daca nu ti-ai dorit sa iti schimbe viata truda ta. Dai slava manuind pensula si iti batatoresti o poteca spre mantuire. Calea e imparateasca. Cu adevarat de imparat ! Esti creator. Dar de aici incep necazurile ! Esti sau nu esti? Cat de creator esti daca te uiti la modele?Se intampla tuturor sa traga cu ochiul(unii cu proiectorul,altii cu "pauza" ,altii cu indigoul...). Ramane creatie sau ramane reproducere?Ce faci pe perete? O adaptare, recolorare, deformare cat incape in priceperea si mestesugul tau? Ai o obligatie in a respecta iconografia, uneori culoarea, mai mereu locul . Ce nu vine din obligatie dar vine din talantul neingropat ce cauti sa inmultesti , este creatie. Cand are o constanta, o perpetuare a motivelor, cromaticii, greselilor sau atitudinii in desen, este deja stil propriu. Aci incepe lumea proprie a pictorului. Buna sau rea, ideala sau nu, lumea lui. Nu o comisie de evaluare stabileste pretul lui. Atunci cine? Vremea ce te poate pastra sau nu. Amintirea oamenilor. Si aceasta poate fi o forma de viata dincolo de moarte.
Mai sus am scris despre cei ce picteaza in biserici. Cred ca asta e deosebirea dintre cei care picteaza in biseica sau o biserica. Unii acopera peretii, altii picteaza peretii.
Eu ma framant. Imi declin vietuirea schimbata de munca mea . Mai presus de orice dorinta ce nu tine de cei ce traiesc in preajma mea este asta : sa nu dospesca sufletul meu, neframantat indeajuns !
Sub Pantocrator ramai tot om cu carne si sange si stofa ce-ti acopera goliciunea, si atitudine ce-ti acopera pacatele, si statura ce se poate masura cu centimetrul de croitorie sau cu ruleta( cazul celor ce picteaza in biserici). Ramai ce esti daca nu ti-ai dorit sa iti schimbe viata truda ta. Dai slava manuind pensula si iti batatoresti o poteca spre mantuire. Calea e imparateasca. Cu adevarat de imparat ! Esti creator. Dar de aici incep necazurile ! Esti sau nu esti? Cat de creator esti daca te uiti la modele?Se intampla tuturor sa traga cu ochiul(unii cu proiectorul,altii cu "pauza" ,altii cu indigoul...). Ramane creatie sau ramane reproducere?Ce faci pe perete? O adaptare, recolorare, deformare cat incape in priceperea si mestesugul tau? Ai o obligatie in a respecta iconografia, uneori culoarea, mai mereu locul . Ce nu vine din obligatie dar vine din talantul neingropat ce cauti sa inmultesti , este creatie. Cand are o constanta, o perpetuare a motivelor, cromaticii, greselilor sau atitudinii in desen, este deja stil propriu. Aci incepe lumea proprie a pictorului. Buna sau rea, ideala sau nu, lumea lui. Nu o comisie de evaluare stabileste pretul lui. Atunci cine? Vremea ce te poate pastra sau nu. Amintirea oamenilor. Si aceasta poate fi o forma de viata dincolo de moarte.
Mai sus am scris despre cei ce picteaza in biserici. Cred ca asta e deosebirea dintre cei care picteaza in biseica sau o biserica. Unii acopera peretii, altii picteaza peretii.
Eu ma framant. Imi declin vietuirea schimbata de munca mea . Mai presus de orice dorinta ce nu tine de cei ce traiesc in preajma mea este asta : sa nu dospesca sufletul meu, neframantat indeajuns !
miercuri, 20 februarie 2013
Blogul meu nu-i de litere. Incerc sa adaug aici doar culoarea ce am reusit sa prind sub turla. Ca nu este asa cum imi doresc sa fie, stiu! Dar gandesc spre altceva si tinderea mea e sa pot sa imi adaug brate mai multe sa nu scap nicio picatura de lumina ce-mi vine trimisa. Spun mereu: sfantul sa-mi iasa nu sa-l fac eu. Si pentru asta muncesc si-mi adaug brate in umeri. Poate vor deveni aripi...
miercuri, 23 ianuarie 2013
Bizantin
宗教画
religious painting
धार्मिक चित्रकला
религиозной живописи
宗教画
tôn giáo sơn
peinture religieuse
malarstwo religijne
pintura religiosa
religious painting
धार्मिक चित्रकला
религиозной живописи
宗教画
tôn giáo sơn
peinture religieuse
malarstwo religijne
pintura religiosa
Introduceţi text ori o adresă de site web sau traduceţi un document.
Exemplu de utilizare a termenului „”:
tradusă în mod automat
اللوحة الدينية
marți, 22 ianuarie 2013
Despre începuturi
Cred că cel mai greu dintre toate câte sunt de făcut întru începutul pictării unui sfânt lăcaș este împăcarea meșterului cu sine. Să uite de metrii pătrați care-s acum tencuială gri sau albă, scliviseală de glet, de poftele lui, de lumea lui cu dedulciri, de arginții promiși, sau de cei folositori ori ba... și să mai uite și de muiere și de lâncezeală și de bolile lui trupești și de câte toate... în afara celor ale picturii bisericești. Adică să devină meșterul... cuvios. Dacă nu cumva este.
Deci ma sfatuiesc pe mine (...și sa-mi fie cu iertare!) și pre altul.
Deci ma sfatuiesc pe mine (...și sa-mi fie cu iertare!) și pre altul.
luni, 14 ianuarie 2013
Knittelfeld anul doi - prima parte (mai-iulie 2012)
prima zi, in sacristie: Adrian, Radu, Florin (cel care s-a pierdut pe drum...) |
primul desen |
schela, nemaipomenita schela a lui Marcel |
Sfanta Mahrama |
la" Sfanta Treime" |
la " Pantokrator" |
epitropul Corneliu si muncitorul Florin |
ajutoarele mele |
florin , primul lui desen |
in oras |
altarul vazut de pe schela |
Parintele Greucean si Adrian explicand ce "a facut" |
desenul "Nasterii Domnului" |
desenul "Invierii Domnului" |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)